Un nou medicament experimental incetineste pierderea memoriei in boala Alzheimer

In cautarea unui tratament capabil sa schimbe cursul bolii Alzheimer, noi descoperiri ofera urme de speranta: in testele preliminare facute pe subiecti care sufera fie de probleme de memorie, de gandire, fie diagnosticati cu Alzheimer timpuriu, un nou medicament numit Aducanumab si-a demonstrat abilitatea de a curata acumularile de proteine beta-amiloide (prevestitoare de Alzheimer) din creier.

Comparati cu subiecti care au primit medicatie placebo, cei care au primit perfuzii lunare cu Aducanumab au parut sa aiba parte de o progresie mai inceata a pierderii memoriei.

Rezultatele testului ofera noi dovezi ca departarea placilor de amiloid ar putea preveni, opri sau chiar vindeca Altzheimer-ul, mai ales daca boala este depistata si tratata timpuriu.

"Este un mic semn de speranta, ne face sa ramanem optimisti" - Dr James A. Hendrix, directorul initiativei stiintifice globale.

Cu toate ca Aducanumab promite a fi un potential medicament pentru Altzheimer, acesta reprezinta un mic raspuns al unei intrebari mult mai importante: ce rol joaca depunerile de proteine beta-amiloide in aceasta boala?

De acum 25 de ani, oamenii de stiinta suspectau rolul placilor de amiloid in boala Alzheimer. Cand acestia examinau creierul persoanelor care mureau suferind de pierderi progresive de memmorie, gaseau depuneri de amiloid inconjurate de de sinapse distruse si neuroni morti, dar inca nu era clar daca aceste depuneri erau o cauza a Altzheimer sau un simptom.

Daca un tratament al acestei boli ar fi fost gasit, aceasta intrebare neraspunsa ar fi fost importanta. Daca acumularea placilor de amiloid in creier  determina pierderea memoriei si a capacitatii de gandire a unui pacient, atunci realizarea sau descoperirea unor medicamente care curata aceste depuneri ar putea reprezenta cheia. Dar daca placile de amiloid sunt determinate de alte procese care cauzeaza pierderea memoriei, atunci lupta impotriva lor a fost probabil o distragere.

In ultimul deceniu, "teoria amiloidului" a fost pusa des la incercare, fara rezultate clare. Multe terapii experimentale au fost studiate si au esuat in a preveni sau curata placile de amiloid.
Terapiile care au reusit sa indeparteze amiloidul nu au reusit sa imbunatateasca starea pacientilor, pierderile de memorie continuand la fel ca inainte.

Intre timp, imbunatatiri ale metodelor de imagistica a creierului au facut posibila masurarea depozitelor de amiloid din creierul viu.
In studiul curent, subiectii erau persoane care aveau depozite substantiale de amiloid (factorul #1) si la care sufereau de pierdere progresiva a memoriei (factorul #2); toti fiind diagnosticati fie cu o forma blanda de Alzheimer sau cu deteriorare usoara a functiilor cognitive (prezinta un nivel putin mai subtil de confuzie si pierdere a memoriei decat cei care sufera de Alzheimer).

In aceste descoperiri preliminare in terapia cu Aducanumab, s-a aratat ca tratamentul nu numai ca reduce acumularea placilor de amiloid, ci pare sa incetineasca tranzitia catre dementa la care majoritatea pacientilor sunt expusi.

Dupa un an de perfuzii lunare cu Aducanumab, creierele subiectilor care au primit doze mai mari au prezentat o reducere mai semnificativa a acumularilor de amiloid. Rezultatele acestora au aratat o incetinire semnificativa si aproape oprirea a acumularii de proteine. Cei care au primit medicatie placebo nu au prezentat schimbari.

Intr-un alt test, cei care au luat medicamentul experimental au prezentat o progresie mai lenta a evolutiei catre dementa decat cei care au luat medicatia placebo. Progresia a fost incetinita direct proportional cu doza primita.

Cu toate ca rezultatele sunt promitatoare, testele au evidentiat si o ingrijorare legata de siguranta.
41% din cei care au luat cea mai mare doza si 37% din cei care au luat a 2a cea mai mare doza au dezvoltat acumulare crescuta de lichid cefalorahidian la nivelul creierului tradusa prin dureri de cap, confuzie si tulburari de vedere.
Complicatiile dispareau dupa 4-12 saptamani de tratament, dar 46% din cei care au prezentat complicatii s-au retras din testul clinic.

Sursa: www.sci-tech-today.com

Noul PC al HP arată ca o boxă

HP a inaugurat ieri noul lor PC care arată mai mult ca o boxă audio decât un calculator.
Într-un fel aceasta era şi ideea, HP dorind înghesuirea unui calculator într-o cutie care să se asorteze cu mobila din casă.

Numele său este HP Pavilion Wave şi are forma unei prisme triunghiulare înalte cu margini curbate, acoperit aproape în întregime cu un material de culoare gri care îi conferă aspectul unei boxe.
Singura zona neacoperită de material este folosită pentru USB şi jack în faţa acestuia şi pentru mai multe porturi USB, un port HDMI, un slot SD şi altele (vizibile in imagine) situate în zona din spate.

Deşi Pavilion Wave nu este o boxă, acesta prezintă o boxă centrală de mari dimensiuni, care transmite sunetul în toate direcţiile. Pentru o încăpere de mici dimensiuni sunetul este satisfăcător, însă nu poate să înlocuiască în totalitate utilizarea boxelor pentru cei cu mai multe pretenţii.

Specificaţii: Poate avea de la un I3 la un I5 Skylake, un hard drive de 1TB sau un SSD de 128GB, între 8 şi 16GB de RAM, placă grafică integrată sau R9M470 de la AMD. Cu placa integrată, calculatorul se presupune că ar fi capabil să ruleze fie pe două monitoare Quad HD, fie pe unul singur 4K. Acesta mai vine şi cu un microfon încorporat pentru Cortana.

Calculatorul va fi disponibil pe piaţă de luna viitoare, cu preţ începând de la 2200 RON (530$)

Google speră să îmbunătățească tratamentul cancerului la cap și gât cu ajutorul inteligenței artificiale

Divizia DeepMind a companiei Google face eforturi în a folosi mașini inteligente pentru scopuri medicale.
Acum, această inițiativă a lansat un proiect care ar putea crește viteza planurilor si tratamentelor radio-terapeutice medicale pentru cancer.

DeepMind și-a unit forțele cu Serviciile de Sănătate Națională din Regatul Unit pentru a analiza scanări de la 700 de pacienți cu cancer.

Ideea este că durează până la patru ore pentru medici să analizeze și să marcheze cu atenție zonele de la cap și de la gât care necesită tratament radio-terapic. Aceste zone conțin părți vitale ale organismului, iar medicii trebuie să se asigure că celulele sănătoase rămân neatinse.

Prin analiza acestor mostre, DeepMind speră să creeze o tehnică pentru a reduce timpul de marcare a acestor zone care necesită tratament, de la patru la o singură oră. Tehnologia nu speră la realizarea unui proces automat, medicii făcând parte din acest proces în continuare, dar această marcare a zonelor o să fie considerabil mai rapidă, lăsând mai mult timp la dispoziție medicilor să aibă grijă de pacienți.
DeepMind intenționează de asemenea să folosească datele pentru a realiza cercetări și în depistarea cancerelor din alte zone ale corpului.

Sursa: www.deepmind.com

O brățară pulsatilă ar putea înlocui cafeaua zilnică

Jack Hooper, fondatorul unui proiect numit Doppel, mi-a dat o brățară de plastic, spunându-mi ca o să mă facă să mă simt mai energic si concentrat.

Această brățară se aseamănă cu un ceas de mână dar care este așezat pe fața anterioară a încheieturii. Hooper apasă pe disc iar acesta începe să pulseze cu 170 de pulsații pe minut.

Înainte, frecvența cardiacă a inimii mele fiind de 65 de bătăi pe minut.

Ritmul pe care îl simt la încheietură este asemănător cu ceea ce simt in mijlocul unui exercițiu fizic, dar acum nu fac sport, ci stau pe scaun purtând un “ceas”  care vrea să îmi păcălească creierul în a crede că inima mea bate repede.

“Felul în care oamenii simt este subiectiv” zice el.

Jack a testat brățara pe 400 de persoane și a ajuns la concluzia că atunci când oamenii poartă acest dispozitiv, aceștia sunt mai concentrați și fac mai puține greșeli.

După ceva timp, realizez că și eu simt ceva ciudat de asemenea. Dau din cap inconstient pe ritmul  brățării, ca și cum aș asculta muzică electronică. Această “muzică” îmi dă energie. În timp ce Hooper vorbește, îmi dau seama că înțeleg absolut tot ce spune, deși sunt atent la mai multe lucruri.

Mai aștept câteva minute și dau jos brățara. Efectul este chiar mai evident din acest moment. Mă simt “pe val” , pregătit să fac orice sarcină mi s-ar cere în continuare. Sentimentul este asemănător cu starea pe care o am după o cană mare de cafea puternică, ceea ce este foarte straniu deoarece astăzi  nu am băut nici măcar un strop de cafea.

Ceea ce se întâmplă in realitate este defapt o buclă de feedback între corp si creier.
„Ai frecvența crescută la nivelul încheieturii mâinii, unde te aștepti să simți bătăile inimii atunci când faci efort fizic” spune Hooper.

Fortini Markopoulou, co-fondatorul  Doppel, îmi arată un studiu care demonstrează că dacă asculți la căști un ritm de bătăi al inimii, îți poate afecta propriul tău ritm de asemenea.

Echipa lui inițial a încercat să facă aparate care să ajungă pe alte parți ale corpului: pe piept, gât, urechi, etc... dar nu au funcționat la fel de bine ca cel de la încheietură.

„Ceea ce credem că se întâmplă este că totul ține de felul in care gândim: Am pulsul mărit, înseamnă că trebuie să fiu atent.; Am pulsul mic, înseamnă că trebuie să mă relaxez.”

Realitatea este că Hooper și co-fondatorii acestuia nu știu cu certitudine cum Doppel funcționează.
Sunt tot felul de teorii cu privire la acest aspect, printre care și un fenomen numit „antrenare”: Funcțiile automate ale organismului, precum respiratul, mersul și frecvența cardiacă se pot sincroniza cu alte structuri ale sale. De exemplu, când două persoane merg împreună, ritmul pașilor li se poate sincroniza fără ca acestea să realizeze.

Doppel trebuie să mai fie testat pentru a demonstra oamenilor că aceștia nu cumpără un placebo.
„Dorim ca în viitor să facem teste pentru a vedea cum acest aparat interacționează cu anxietatea și cu insomia” adaugă Hooper.

Spre sfârșitul anului Dopper o să fie testat pe o mulțime mai mare, cu ajutorul lui Disney, pentru a vedea dacă dispozitivul ajută copiii să adoarmă. Dacă va avea rezultate promițătoare, prototipul va urma să fie testat pe copii cu ADHD. „Nu dorim să dăm oamenilor speranțe false, și nu vrem să promitem lucruri de care nu suntem siguri” spune Hooper.

„Când ești într-o încăpere întunecată și auzi un zgomot puternic, inima ta începe să bată puternic. Te sperii din cauză că îți bate inima tare sau îți bate inima din cauză că te sperii? Eu cred că ambele. Este o buclă de feedback”

Doppel nu încearcă să îți încetinească sau să îți grăbească ritmul cardiac; pur și simplu încearcă să te facă să te simți ca atunci când inima îți bate puternic. Testele realizate până acum demonstrează că aparatul funcționează într-o oarecare măsură.

Doppel a strâns peste 110.000£ anul trecut pe site-ul de promovare a prototipurilor, Kickstarter, și încă 50.000£ de la „Royal Academy of Engineering” din Regatul Unit. Fondatorii sunt acum în căutare de alte surse de venit.
Prototipul a fost cumpărat de 1000 de persoane până acum, majoritatea de pe Kickstarter, și se preconizează a ajunge pe piață în Europa și America de Nord în această toamnă, pentru suma de 600 de lei (150$).

Sursa: www.forbes.com